Capacitatea de a comunica clar și corect este una dintre abilitățile de bază de care copilul are nevoie pentru o dezvoltare sănătoasă și o viață de calitate. În primii ani de viață, copiii învață să comunice treptat și individual, în ritmuri diferite. Totuși, părinții se întreabă adesea cum să sprijine corect dezvoltarea vorbirii și când trebuie să fie atenți.
Dezvoltarea vorbirii la copii – etape și când să fiți atenți?
Vorbirea copilului se dezvoltă treptat, de la naștere până în primii ani de școală. Imediat după naștere, formele de comunicare sunt limitate în principal la plâns și țipete. În jurul vârstei de 3 luni, copilul începe să gângurească, recunoaște vocea părinților și răspunde cu zâmbete.
Începând de pe la 6 luni, copilul încearcă să imite sunetele și formează silabe simple („ba-ba”, „ma-ma”). Primele cuvinte simple apar între 12–18 luni. În jurul vârstei de 2 ani, copilul folosește de obicei propoziții scurte de tipul „mama papa”.
Între 3 și 4 ani, copilul deja comunică prin propoziții scurte, pune întrebări și răspunde adecvat la instrucțiuni simple. Între 5 și 6 ani, vorbirea este aproape complet dezvoltată – copilul vorbește corect din punct de vedere gramatical, chiar dacă încă nu cunoaște cuvinte mai complicate.
Este bine ca părinții să fie atenți dacă, la doi ani, copilul nu folosește deloc sau are un vocabular foarte limitat, dacă la trei ani nu înțelege instrucțiuni simple sau dacă pronunția lui rămâne greu de înțeles în jurul vârstei de patru ani. În aceste cazuri, este indicat să discutați cu pediatrul sau cu un logoped.
Cele mai frecvente probleme în dezvoltarea vorbirii și cauzele lor
La copii se întâlnesc cel mai des întârzieri în dezvoltarea vorbirii, defecte de pronunție (pelticie, rotacism, pronunția incorectă a sibilantelor) și tulburări ale fluenței vorbirii (bâlbâială).
Cel mai des, cauza este stimularea lingvistică insuficientă din partea adulților – dacă copilul crește într-un mediu cu comunicare limitată sau se bazează exagerat pe televizor ori tabletă, dezvoltarea limbajului poate întârzia. Contează, de asemenea, predispozițiile genetice și influența unor probleme de sănătate, de exemplu tulburări de auz, probleme respiratorii, vegetații adenoide mărite pe termen lung etc.
O anumită stângăcie la vorbire este un fenomen obișnuit al vârstei mici. Este important să urmăriți imaginea de ansamblu – un copil care vrea să comunice, dar are încă abilități limitate, progresează repede. Dacă dificultățile persistă, pot avea de suferit stima de sine și abilitățile sociale; de aceea, e bine să nu subestimați situația.
Dacă cel mic are dificultăți cu limba maternă, amânați învățarea limbilor străine.
Rolul părintelui în dezvoltarea vorbirii copilului: cum să comunicați corect?
Părintele este principalul și cel mai important partener de comunicare al copilului – prin comunicarea zilnică, copilul descoperă limba și învață să o folosească activ. Când comunicați cu copiii, folosiți un discurs clar, expresiv și mai lent. Pronunțați corect cuvintele, pentru ca cel mic să aibă un model corect.
Îl ajutați cel mai mult punând întrebări deschise („Ce facem acum?”) și oferindu-i suficient timp să răspundă. Ascultați activ și arătați că sunteți cu adevărat interesați de comunicarea cu copilul.
Evitați greșelile frecvente, de pildă „pelticirea” sau imitarea pronunției greșite a copilului. Nu-l întrerupeți când vorbește și nu-l pedepsiți dacă se exprimă greșit. În schimb, repetați cu răbdare pronunția corectă și apreciați fiecare încercare.
Jocuri și activități practice care dezvoltă vorbirea copilului
Pentru copiii mici sunt ideale rimele, poeziile și cântecele simple, cu ritm și rimă – ajută la dezvoltarea vocabularului, memoriei și articulației. Implicați copiii mai mari în povestirea basmelor și a întâmplărilor și discutați despre imaginile din cărți.
În timpul activităților zilnice, precum îmbrăcatul, baia sau cumpărăturile, comentați-vă pașii și situația („acum punem căciula verde”, „punem laptele în coș”). Îl învățați astfel cuvinte practice, simple și îl ajutați să observe legăturile.
Citiți-i regulat copilului și lăsați-l să descrie imaginile pe care le vede în cărți. Puneți întrebări despre imagini și încurajați-l să descrie detaliile.
Jocurile de cuvinte de tip „Ghicește ce e în cutie?”, asamblarea de puzzle-uri simple cu efecte sonore sau imitarea sunetelor animalelor sunt jocuri verificate care sprijină dezvoltarea vorbirii încă de la vârste mici.
Ce tipuri de jucării sunt potrivite pentru dezvoltarea vorbirii?
Jucăriile alese corect influențează direct dezvoltarea vorbirii copilului. Acordați prioritate jucăriilor interactive și educative care susțin creativitatea și comunicarea (jocuri de potrivire, puzzle-uri cu sunet, cărți cu povești simple, animale de pluș).
Sunt foarte eficiente cardurile cu imagini, lucrul cu cuburi simple sau cu seturi de construcție. De ajutor este și o tablă pentru desen – copilul va încerca să numească ceea ce desenează.
În schimb, sunt nepotrivite mai ales jucăriile care „comunică” pasiv în locul copilului (tablete, telefoane, jucării care doar redau sunete fără interacțiune).
Cele mai răspândite mituri despre dezvoltarea vorbirii
În rândul părinților circulă diverse mituri, cum ar fi că „băieții vorbesc mai târziu” sau „vorbirea copilului se va așeza de la sine”. Ignorarea dificultăților rareori duce la rezolvarea lor; dimpotrivă, acestea se pot adânci. Nu vă lăsați ghidați de mituri și consultați întotdeauna un specialist.
Dezvoltarea corectă a vorbirii la copii le influențează întreaga viață, inclusiv construirea relațiilor, educația și stima de sine. Pentru ca un copil să își poată valorifica pe deplin potențialul, are nevoie de atenție și stimulare chiar în perioada în care abilitățile de vorbire apar și se consolidează. Așadar, nu ezitați să purtați cu copilul o comunicare deschisă și răbdătoare și creați un mediu în care poate descoperi activ cuvintele, sunetele și semnificațiile lor.