Ești în mijlocul supermarketului, copilul tău începe să țipe, să plângă necontrolat și să refuze să se miște din loc. Sau ești acasă, iar atmosfera aparent liniștită se transformă brusc într-o scenă furtunoasă, însoțită de lacrimi, țipete și poate chiar de dat din picioare. Da, acestea sunt crizele de furie cu care se confruntă aproape fiecare părinte al copiilor cu vârste între un an și cinci ani.
Crizele de furie sunt o manifestare cu totul firească. La o anumită vârstă, copilul încă nu știe să își exprime verbal emoțiile, așa că își folosește corpul – prin țipete, plâns sau mișcări necontrolate. Uneori, aceste izbucniri emoționale sunt atât de puternice încât părinții se întreabă ce fac greșit și cum să gestioneze situația.
De ce copilul are crize de furie
Pentru a gestiona furia copilului, trebuie să înțelegem de unde provine. Între un an și trei ani, copilul trece printr-o perioadă în care își dezvoltă intens propria identitate și caută să își impună voința. Când nu reușește, se frustrează și reacționează printr-o criză de furie.
Din perspectiva emoțiilor, furia este un sentiment foarte derutant pentru copil. Copilul nu știe ce înseamnă să fii frustrat sau copleșit, dar exact aceste stări le trăiește. Are nevoie de ajutorul celor din jur, pentru a înțelege ce simte și cum să reacționeze.
Un alt aspect important îl reprezintă factorii fiziologici. Foamea, oboseala sau lipsa de somn pot juca un rol esențial. Dacă micuțul are izbucniri de furie mereu la aceeași oră, cel mai probabil este vorba despre aceste nevoi.
Nu în ultimul rând, există cauze externe ale crizelor de furie: plictiseala, neînțelegerea din partea celor din jur și lipsa de atenție.
Cum să recunoști primele semnale ale apariției furiei și cum să reacționezi corect la ele
Este important să nu aștepți până când furia izbucnește pe deplin. Observă-ți copilul. Unii copii încep să se foiască, să-și muște buzele sau să-și strângă pumnuleții chiar înainte de explozia propriu-zisă a furiei. Identificarea acestor semnale și reacția la ele ajută la prevenirea crizei.
Dacă apare „semnalul de avertizare”, încearcă să reacționezi empatic. Spune calm ceva de genul: „Văd că nu-ți place când trebuie să aștepți, acum vom aștepta împreună pentru un moment”. Astfel îi arăți copilului că îl înțelegi și, în același timp, îi stabilești limite.
La primele semne ale furiei este, de asemenea, util să schimbi pentru scurt timp activitatea sau să îi distragi atenția copilului în altă parte.
Cele mai frecvente greșeli ale părinților în gestionarea crizelor de furie la copii
Încearcă să eviți să te lași purtat de furie și să începi să țipi sau să ameninți. O astfel de reacție nu face decât să întărească în copil un tipar negativ de comportament și să provoace o izbucnire și mai intensă.
O altă greșeală frecventă sunt concesiile. Din păcate, astfel copilul învață că o criză este un instrument eficient pentru a obține ce își dorește.
Ignorarea crizei este, de asemenea, o soluție nepotrivită. Copilul se simte atunci singur, nu își înțelege emoțiile și nu învață să le gestioneze.
Prin urmare, reacția ideală este consecvența cu bunătate.
A rămâne calm și stăpân pe sine în timpul crizelor de furie ale copiilor este una dintre cele mai mari provocări ale parentingului. Oferă-i copilului susținere plină de iubire, dar, în același timp, stabilește limite clare. Ajută-l să-și dezvolte stabilitatea emoțională, pentru a-i ușura pașii următori în viață. Îți ținem pumnii!