Abilitățile sociale se numără printre cele mai importante aptitudini pe care un copil le dezvoltă de-a lungul copilăriei. Modul în care copilul comunică, interacționează și împarte spațiul cu alți copii influențează direct capacitatea sa viitoare de a funcționa într-un colectiv, de a-și face prieteni și de a construi relații pline de sens.
Este perfect de înțeles dacă vă faceți griji că începeți interacțiunile prea devreme sau prea târziu.
Importanța interacțiunilor sociale la vârste fragede
Care sunt, de fapt, primele interacțiuni sociale ale copiilor și de ce merită atenție? Sunt primele încercări ale copilului de a intra în contact, în comunicare sau în joc cu alți copii. Interacțiunile sociale sunt importante mai ales pentru că îi permit copilului să dezvolte o comunicare sănătoasă și îl învață empatia, capacitatea de a împărți, răbdarea și gestionarea conflictelor.
Psihologii subliniază că, pentru o dezvoltare psihică și emoțională sănătoasă, copilul are nevoie de stimuli de la alți copii de aceeași vârstă. Chiar dacă este vorba despre interacțiuni simple de tipul „îmi împrumuți cubul acela?” sau despre observarea reciprocă, tocmai aceste momente mărunte constituie baza competențelor sociale ale copilului.
În contactul cu copii de vârste apropiate, copilul descoperă alte abordări, obiceiuri, temperamente și învață să se descurce cu ele. Învață să îi înțeleagă pe ceilalți, să respecte diferențele și să facă față diferitelor emoții.
Când este momentul potrivit să înceapă primele contacte ale copilului cu copiii de aceeași vârstă?
Mulți specialiști abordează întrebarea legată de sincronizarea corectă a primelor contacte sociale. În general, sunt de acord că un copil începe să fie conștient pregătit să comunice cu alți copii în jurul vârstei de 6–12 luni. În această perioadă, copiii încep să manifeste un interes mult mai mare pentru mediul înconjurător și pentru ceilalți copii care le seamănă.
Aceasta nu înseamnă neapărat că, în această perioadă, copilul trebuie să se întâlnească regulat cu semeni, însă este o perioadă sensibilă în care interesul lui pentru alți copii începe să crească și este bine să îi observați acest impuls natural. Aproximativ între primul și al doilea an de viață apar încercări mai intense de a se implica în jocuri comune și în comunicare.
Există copii care sunt pregătiți pentru interacțiuni mai devreme, iar altora le ia mai mult timp. Observați mereu copilul, reacțiile, comportamentul și interesul lui. De obicei, copiii ne trimit singuri semnale clare dacă sunt pregătiți pentru întâlniri cu semenii.
Nu forțați prea mult, ci găsiți oportunități naturale – plimbări cu căruciorul, grupuri de joacă, prietene cu copii, vizite la locurile de joacă pentru copii etc..
Riscurile interacțiunilor sociale premature și întârziate
Să începem cu riscurile pe care le aduc interacțiunile prea timpurii. Unii copii care nu sunt pregătiți emoțional pot trăi stres, frică sau neliniște. Suprastimularea în mediul social le poate afecta negativ comportamentul și poate provoca probleme cu somnul și anxietate.
Pe de altă parte, amânarea prea mult a contactelor sociale poate genera, de asemenea, dificultăți. Copilul poate deveni nesigur în colectiv și temător. Adaptarea la un grup, cum ar fi grădinița sau centrele pentru copii, este de obicei mult mai dificilă.
Găsiți, așadar, un echilibru și reflectați la temperamentul lui. Apoi începeți treptat și cu blândețe.
Stabilirea corectă a momentului pentru primele contacte sociale este dificilă, dar, în același timp, puteți oricând să încercați și, dacă nu merge, să nu îl forțați cu nimic. Mediile ideale sunt cele în care copiii sunt prezenți, dar interacțiunea cu ei nu este obligatorie, de exemplu locurile de joacă. Veți vedea singuri dacă copilul merge spre alți copii sau rămâne în apropierea voastră și comunică doar cu voi.